<We_can_help/>

What are you looking for?

>Paulina Popoiu

Paulina Popoiu

Manager / Roșiorii de Vede

Mesajul meu pentru România 2118:

Ceea ce reprezentă o utopie (...) s-a materializat. Este o ocazie formidabilă şi nu se întamplă multor oameni să poată pună în practică lucruri pe care, cândva, la tinereţe, le-au visat...

Biografie:
Paulina Popoiu s-a născut pe 5 februarie 1955 la Roșiorii de Vede, Județul Teleorman. A urmat studiile gimnaziale și liceale la București și tot în capitală a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae GRIGORESCU”, actuala Universitate Națională de Arte din București, Facultatea de Istoria și Teoria Artei Muzeologie, promoția 1981. Din 1991 are stagiu de formare pentru muzee în aer liber și ecomuzee, Franța. Anul 1992 îi aduce o specializare pe probleme de evidență a patrimoniului cultural, Muzeul de Arte și Tradiții, Paris, Franța, iar 1992 un certificat de traducător /limba franceză în domeniul Artă plastică. În 1993 primește o bursă de specializare pentru mangement cultural, etnologie urbană și ecomuzee, Liege și Treignes, Belgia. În 2001 urmează cursul Programe și Bugete oferit de Școala de Finanțe Publice în colaborare cu trezoreria Statelor Unite ale Americii, în 2003 cursul Managementul instituțiilor muzeale, Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii. În anul 2000 obține doctoratul Magna cum Laudae, la Universitatea din București. Între 2013 -2015 a fost președintele secțiunii Evidența monumentelor Istorice din cadrul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, vicepreședinte al CNMI, membru în Biroul CNMI. Între anii 2008-2014 a fost membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Din 2012 este evaluator autorizat pentru bunuri culturale mobile etnologice. Din 2002 este conferențiar universitar/Istoria civilizației creștine. „În 2005, am venit director general, prin concurs, la Muzeul Satului și m-am gândit că acest loc, care a fost atât de oropsit de comunism, - pentru că multe nu aveam voie atunci să facem - să fie sfințit și purificat... Am sfințit muzeul, în luna octombrie 2005. Vorbisem cu Preafericitul Teoctist, cu directorul Direcției Muzee din Ministerul Culturii și am făcut o slujbă de sfințire în preajma zilei de Sfântul Dimitrie. Nu puteau să fie patroni mai buni ai muzeului decât Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, și Sfântul Dimitrie Basarabov. Am două icoane sfințite de Preafericitul patriarh Teoctist. Atunci am avut senzația că ceva s-a schimbat în muzeu... Când muzeul a împlinit 70 de ani, în 2006, a fost invitat părintele patriarh Teoctist, care a mai sfințit o dată muzeul, bisericile de aici. Așa Sfântul Dimitrie, care-i și patronul Bucureștilor, a devenit și patronul muzeului nostru și Dumnezeu ne ocrotește.” Întrebată într-un interviu din 2011 ce înseamnă muzeul pentru ea, aceasta a răspuns: „Înseamnă întreaga mea viață, pentru că a fost primul meu loc de muncă după facultate, am plecat temporar la Ministerul Culturii, până după incendiul din 2002, când m-am întors de bună voie, pentru că se cerea o colaborare cu fosta directoare, doamna Georgeta Stoica. E un om deosebit, un etnograf de excepție, care va împlini anul acesta 80 de ani. Muzeul 75 și dânsa 80! După aceea mi-a predat ștafeta la muzeu și am preluat-o așa, cu o oarecare strângere de inimă, pentru că urmam în scaun unui om deosebit și pentru că înaintea mea erau oameni care s-au numit Gusti și Focșa. Deci, am avut o sarcină grea pe care sper că mi-am onorat-o. Muzeul Satului înseamnă întreaga mea viață, activitate, legată și de satul românesc și de cercetările de teren.”


200+ mesageri ai prezentului pentru România viitorului